Pledoarie pentru vinurile românești interviu DECEMBRIE 2017 10 Care este legătura cu România și vinurile ei? Cum le-ați descoperit pe acestea? MVA. Studiasem despre istoria vinurilor românești și despre faptul că ne poziționăm pe primele locuri în lume la nivel de producție, dar calitatea vinurilor românești am cunoscut-o abia în urmă cu vreo 8 ani, degustând o Fetească Neagră de Dealu Mare. Ce definește un vin bun? Zona? Strugurii? Vinificatorul? MVA. La fel ca și în realizarea unui preparat gastronomic, sunt importante toate elementele: ingredientele, originea acestora, bucătarul, dar și consu- matorul. Care este asemănarea sau poate diferența între zonele viticole fran- ceze sau italiene și cele românești? MVA. Studiile ar afirma că, mulțumită poziției față de Paralela 45, au carac- teristici în comun Bordeaux, Toscana și Dealu Mare. Personal, nu încurajez comparațiile. Prefer să investim în conturarea cât mai eficientă a identității vinurilor noastre. Ce soiuri de struguri sunt cel mai bine puse în evidență de zona noastră? MVA. În materie de soiuri autohtone, aș spune: Feteasca Neagră, Negru de Drăgășani, Feteasca Albă și Tămâioasa Românească. Când vine vorba de soiurile internaționale, ne putem lăuda în mod deosebit cu: Merlot, Cabernet Sauvignon, Syrah, Pinot Grigio și Sauvignon Blanc. În același timp, însă, consider că nu dispunem de suficiente studii pentru a putea afirma care sunt soiurile cel mai bine puse în evidență de zona noastră. Deseori, alegerea soiurilor cultivate este făcută de consumator care, de cele mai multe ori, preferă un soi pe care îl cunoaște și îi este ușor să îl înțeleagă (ex. Merlot sau Sauvignon Blanc). Din ce în ce mai puțin se ia în considerare talentul unei zone vitivinicole. Care este diferența dintre vinurile făcute acum, în 2017, și cele de acum 30 de ani, de exemplu, în România? MVA. Prefer să spun părerea mea privind evoluția vinurilor în ultimii 10-15 ani în România. Accesul la tehnologia de ultimă generație, apariția micilor producători, colaborarea cu consultanți din diferite colțuri ale lumii, calitatea care a devenit o prioritate și, implicit, concurența din ce în ce mai mare, ne permit să ne bucurăm de un număr din ce în ce mai mare de vinuri premium. Indispensabilă este și o comparație între consumatorul de azi și cel de acum 30 de ani. Din ce în ce mai mulți tineri încep să cultive o pasiune pentru vin, iar abordarea este una înclinată spre diversitate, socializare și noi tendințe. Ați asociat vinurile românești cu rețete italiene în cartea dvs. Cum asociem, de fapt, vinurile cu mâncarea, câteva reguli de bază. MVA. Cea mai bună asociere va fi întotdeauna cea care vine în întâmpina- rea propriului gust şi nu aceea a somelierului sau a expertului care tinde să propună asocieri clasice (ex: vin roşu cu carne roşie) și nici ceea ce scrie pe unele etichete de vinuri, cu un design ireproşabil. Pentru o asociere cât mai reuşită, vom acorda o atenție deosebită unor detalii precum ingredientele și reţeta după care s-a realizat preparatul, temperatura de servire a vinului şi persoana care se va bucura de experienţa enogastronomică. Este un subiect foarte complex, dezvoltarea acestuia necesită timp și spațiu. Foto: Massimo Barbot & Roberto Zanzot Marinela Vasilica Ardelean este critic de vinuri, autor, speaker și antreprenor în industria vinicolă, iar pasiunea pentru vinuri a descoperit-o în Italia, țară unde locuiește de peste 15 ani. Întâi din curiozitate, prin buchiseala cărților de specialitate, apoi cu conștiinciozitate și studiu, în Italia și Franța, pasiunea a devenit în scurt timp profesie. Drumul clar a fost trasat la primul job din domeniu: dezvoltarea activității de export pentru o cramă italiană. Curioși și noi cum a curs drumul vinului până la cărțile ce i-au adus notorietate în România, am pornit chestionarul. I n t e r v i u În 2013, Marinela a ajuns în semifinalele competiției Cel mai bun sommelier din lume , desfășurată la Londra, și a fost finalist în concursul Ambasador de Champagne, la Milano. În 2014, a fost votată Cel mai bun sommelier din România , a primit titlul de Cavaler al Ordinului Coteaux de Champagne , în Franța și a fost numită Sommelier d'Onore de către Fundația Italiană de Somelieri și de către revista Bibenda. Este co-organizator al International Wine Festival of Romania (RoWine). A publicat volumul bilingv "50 de vinuri românești întâlnesc 50 de preparate culinare italiene" și "Cartea vinurilor românești", în două volume.