z Nevasta: - Iubitule, nu cumpărăm și noi, de 3aști, Mumao demiel" Soțul, fermier, după ce se Jºndește puțin - Dao ce să facem cu Mumătate de miel draJă, vrei să ni se răstoarne Æn JraMd" z )emeia se preJătește, de 3aști, să Æi spună soțului că vrea să se despartă - 9asile, amo veste proastă pentru tine... - Ce-i, /eano" (u amuna bună... - 3ăi, Æncepe cu a ta. - Uauuu...! $mcºștiJat la loto 1milion de euro... Spune-o pe-a ta acum. - $mars cozonacii. z Un cioban este Æntrebat la piaĸă - De ce nu aremielul cornițe" - 3entru că nu-i Ænsurat, doamnă! z Un pictor către cioban -Bade,Æmidaivoiesă-țipictezturmadeoi" -$păi nu, domnule, nu. $ș dori să rămºnă albe. Orizontal: 1. &İSXŗİ SRS a 2. 2raŗ ViWXaW vn SarWea Ge nRrG YeVW a MXGeţXOXi ,aŗi vn VXGXO 3RGiŗXOXi 6XFeYei Se PaOXriOe rkXOXi 6ireW G 0İVXri aJrare 3. 0iF arEXVW FX ÁRriOe JaOEene vnWreEXinţaWe Ge ERianJii E 6FaXn neRFXSaW 4. 6FRV Gin FXiEar e 'RFWRr 5. 8niWaWe Ge PİVXrİ SenWrX SreViXne eJaOİ FX Xn neZWRn Se PeWrX SİWraW G &XSrinV Ge IriJ 6. 7XPRare PaOiJnİ a PİGXYei RaVeORr a &eO Fe aViVWİ Se Piri Oa FİVİWRria reOiJiRaVİ 7. ([WraJere a GaWeORr GinWr Xn ViVWeP eOeFWrRniF SenWrX eOaERrarea ORr e 8. /RFXinţİ F %RaOİ Ge SieOe Oa RaPeni ŗi Oa aniPaOe FaX]aWİ Ge Xn Sara]iW SRS 9. %XOJİre Ge Vare E $ vPSiOa a RSriPa 10. 2raŗ vn 1( 0arRFXOXi OknJİ Jraniţa FX $OJeria e 'knVa 11. 2FKii FİSrXi F Vertical: 1-5. &inci suJestii pentru masa Ge 3aŗte a E F G e 6. 9krVWe 3eŗWe Ge aSİ GXOFe FX FRrSXO WXrWiW OaWeraO aSreFiaW SenWrX Farnea Va -eW 7. &aGenţİ 1iPiF Oa PiFrRVFRS &knWeF Ge VOaYİ 8. $WPRVIerİ 3riYiWRr Oa Rraŗ 9. &XWİ Oa IXVWİ 3riPXO GinWr R Verie Ge REieFWe Àinţe IenRPene Ge aFeOaŗi IeO 10. )İFXţi VFrXP 5e]XOWaW aO SrRFeVXOXi Ge JknGire SO 11. $ împoGoEi ouăle Ge 3aŗti cu Gesene traGiţie care are o vecKime Ioarte mare la romkni ornamentarea lor concentrknG în Iormule Ge o armonie perIectă întreJ universul rural alături Ge cel cosmic SUGESTII MASA 3$Ğ7( PENTRU DE 5 MIEL 3aVFaO VaFriÀFaW DROB 8n IeO Ge PieO &$Ğ &iREİneVF rRPkneVF aOE 3$6&ô &RPSR]iţie SaVWRraOİ OU Å&aVİ Ge Eaniµ VSarWİ Ge 3aŗWe OAIE $OEa neaJra Oa PaVa YerGe SAIVAN 6e RFXSİ Ge 0iRara OI /i Ve Gİ RFRO CIOBAN )aFe FXrWe 0iRarei 7850ô $GXnare Ge 3aŗWe REN 3aŗWe Oa eVFKiPRŗi PAȘTELE ÎN EUROPA GERMA1IA - Copaci de 3aști, copăcei micuți, Æmpodobiți cuouă, au făcut partemult timpdin sărbătoarea Jermană a 3aștelui. (ste imposibil să Æți imaJinezi 3aștele fără ouă colorate, schimbate sau dăruite, tradiție care datează din sec. al;9I-lea. AUSTRIA -2uăledecorateseaJațălaferestre, lºnJă plante și pe crenJuțele de salcie. 3otrivit tradiției, copiii trebuie să Jăsească ouăle, dulciurile și micile cadouri ascunse Æn prealabil de iepurașul de 3aști Æn casă sau Æn Jrădină. Se orJanizează concursuri de ciocnit ouă. GRECIA - ¦n trecut, oamenii obișnuiau să așeze primul ou Ænroșit lºnJă icoană pentru a alunJa spiritele rele. ESTO1IA - 7radițiile leJate de sărbătorile pascale sunt destul de recente Æn (stonia, fiind preluate de la Jermanii baltici fără a prelua și semnificațiile. De exemplu, ouăle pictate se fac mai mult pentru frumusețea lor pentru cei tineri pictarea ouălor nu are leJătură cu tradițiilereliJioase,ciesteunmoddeexprimare a creativității. DA1EMARCA - )amiliile sărbătoresc 3aștele Æntºlnindu-se la masa festivă, Æmpodobită cu decorațiuni colorate, narcise și șervete Jalbene și roșii. Ŕi aici ouăle se pictează și se decorează. LETO1IA - 3aștele este momentul alunJării păsărilor, al scăldatului Æn izvor și al luptelor cu ouă vopsite cu foi de ceapă. $ici 3aștele are un rol activÆnviața oamenilor. IRLA1DA - 2uăle făcute Æn 9inereaMaresuntÆnsemnatecuocruce șifiecaremembrualfamilieilemănºncăde3aști. FRA1ŖA - Copiii se trezesc de dimineață și caută ouăle Æmprăștiate prin camere sau Æn Jrădină.MaJazinelefrancezepăstreazătradiția ouălor din ciocolată neaJră, cu lapte sau albă, iepurași și puișori cu surprize. ITALIA - ¦n a doua zi de 3aști, 3alio delloUovo este o competiție unde ouăle sunt vedetele Mocului și are loc un dans special. 7ot de 3aști, copiii primesc oul pascal - un ou mare de ciocolată cu o surpriză Ænăuntru. BULGARIA - 2uăle de 3aști se vopsesc Æn -oia Mare și fiecare creștin duce un astfel de ou la biserică. După ce este sfințit, fiecare Jospodar Æși ÆnJroapă oul Æn vie, despărțindu-se astfel, simbolic, de toate relele și necazurile pe care le-a avut Æn anul trecut. A1GLIA - eDansatorii Morrisq Æn Duminica 3aștelui execută dansuri foarte vechi, care au menirea să alunJe spiritele rele. $ceștia poartă pantaloni albi, eșarfe roșii și pălării de paie cu multe ƭori, panJlici roșii șiverzi și clopoței. PORTUGALIA - Æn seara de 3aști un preot trece pe la casele oamenilor cu un crucifix, celebrºnd ¦nvierea. SPA1IA - ¦ncepºnd cu duminica )loriilor și pºnă Æn ziua de 3aști au loc procesiuni pe străzile din maMoritatea orașelor. ¦nunele reJiuni se mănºncă o eomletă pascalăq din ouăle strºnse Æn 9inerea Mare. CIPRU - ¦n -oia Mare femeile vopsesc ouăle și Jătesc ƭaounes, un fel de plăcintă Æn formă de triunJhi sau pătrat cu umplutură de brºnză, ouă și mentă. ¦n 9inerea Mare oamenii Æmpodobesc (pitaful și aleile din Murul bisericilor pe undeva trece procesiunea Æn aceeași seară SLOVE1IA - /a sate, ouăle fierte sunt vopsite Æn diverse culori și pictate de mºnă cu diverse motive Jeometrice și ƭorale. U1GARIA - ¦n Duminica 3aștelui copii Jăsesc sub pat cadourile de 3aște urmează un mic-deMun tradițional alcătuit din ouă de 3aște, șuncă și Nal¹cs, un fel de pºine dulce cu ouă, nuci și ciocolată fierbinte. $ doua zi de 3aști, băieții stropesc fetele cu parfum sau cu apă parfumată și Æși urează noroc unii altora, iar fetele Æi recompensează cu ouăvopsite. SLOVACIA - Importantă este preJătirea eCoșului de 3aștiq, cu felii de pască unse cu unt de casă, cărnați pe o farfurie mică, ouă vopsite și hrean sau sfeclă roșie. CE+IA - 2uăle pictate sau decorate de mºnă sunt cele mai cunoscute. $cestea sunt decorate de fete și oferite băieților, a doua zi de 3aști. ¦n 3raJa se ține un concurs național la care se aleJe cel mai frumos decorat ou. POLO1IA - Coșul tradițional cuprinde cºteva simboluri mielul, adesea din zahăr, Æl reprezintă pe Iisus ouăle, un simbol al vieții și fertilității, semnifică afecțiunea, motiv pentru care se dăruiesc ouă de 3aște băiețilorsau fetelor. ROMš1IA - Sărbătorirea Sfintelor 3aști este marcatădeoprimenireaJospodăriilor, de sluMbe speciale care sunt săvºrșite Æn cadrul Bisericii. Se obișnuieste ca de 3aști, să fie pe masă ouă roșii, pască, caș, drob și friptură demiel. Îți dorim, îți spunemdrept: Pască, oul înroșit, Cozonac, un miel fript Și un Paște fericit! 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 a. b. c. d. e. a. c. e. b. d. 23